|
Minuni ale sfintilor de la Aiud relatate de Parintele Augustin
publicate în Revista Atitudini, nr. 6/2009
O fata din Cluj a venit cu un grup din oras si s-a închinat la sfinti, s-a închinat la icoana Maicii Domnului si i-a cerut voie maicii care era la osuar sa i se îngaduie sa se dea cu putin untdelemn la cap, unde avea un chist. A facut acest lucru si a revenit dupa o perioada, spunând ca dupa patru zile, când s-a pieptanat, nu mai avea nicio problema la cap. Si i-a aratat maicii, careia i-a cerut sa-i dea voie sa ia untdelemn, locul unde a fost chistul la cap; fusese destul de mare. Se vedea în acel loc acum ca un punct alb si ca o arsura.
Tot asa, niste maici cu dureri foarte mari de cap s-au dat cu acest untdelemn din candela sfintilor si li s-au oprit pe loc durerile.
O familie din Pitesti, sot si sotie, tineri, erau foarte întristati ca nu puteau avea un copil si se gândeau sa abordeze o viata de familie mai austera, sa încerce sa traiasca în curatie unul cu celalalt. Eu le-am vorbit despre sfinti si despre uleiul din candela sfintilor si le-am dat sa ia împreuna acel untdelemn. Sotia avea un virus în organism care, daca ea ar fi ramas însarcinata, ar fi provocat multe complicatii fatului, acest lucru contribuind si el foarte mult la starile lor de deznadejde. Dar, prin minune dumnezeiasca, ea a ramas însarcinata si, dupa ultima analiza medicala, a constatat ca virusul disparuse din organism.
Unui barbat din Bucuresti de 46 de ani i-au venit în ianuarie surorile disperate cu masina la Aiud, plângând, pentru ca fusesera prin Bucuresti pe la Sfântul Nectarie, pe la Sfântul Ilie Lacatusu, sa le asculte sfintii rugaciunea si sa-l vindece pe fratele lor care era internat în spital, operat pe creier, si care se afla în coma din cauza unei tumori foarte mari, nemaiprimind nicio sansa de supravietuire din partea medicilor. Si, mergând la Radu Voda si aflând de la o femeie ca sunt sfinti mari care fac minuni la Aiud, au venit spre seara si plângeau cu amar din fata casei si pâna la osuar si acolo, în fata icoanei Maicii Domnului si a Sfintelor Moaste. Le-am dat untdelemn si le-am spus sa îi dea pe cap în semnul Sfintei Cruci. Când au ajuns la Bucuresti asa au si facut. Si dupa ce l-au dat cu untdelemn, medicii s-au razgândit si l-au bagat din nou în operatie.
L-au operat si - minune dumnezeiasca! Dupa trei zile de la operatie a fost în picioare, fara pierderi de memorie, fara ameteli, fara nicio reactie adversa la problema pe care a avut-o la cap. Iar în Saptamâna Patimilor, în Joia Mare, au venit împreuna la Aiud si plângeau toti de bucurie. Barbatul a fost cel care a condus masina de la Bucuresti pâna la Aiud, ca sa aduca multumire sfintilor pentru aceasta minune care s-a facut cu el. I-am si vazut operatia. Un sfert din cap era taiat în zona fruntii. Si era si el oarecum socat de locul Aiudului, pentru ca nu se astepta sa vada manastirea în forma în care este ea, adica pe Râpa Robilor. Intrând în osuar, a ramas oarecum mut fata de ce a vazut acolo - icoana Maicii Domnului si sfintele moaste. Mama lui spunea întruna de multimea lacrimilor varsate pentru copilul sau, ca i-au secat si lacrimile si îi multumea Maicii Domnului si acestor sfinti ca i l-a vindecat. Ti se sfâsia inima când te uitai la ei. Ei sunt o marturie mare de credinta a unei întregi familii care s-a rugat pentru un frate de-al lor, ca Dumnezeu sa-l vindece.
O femeie din Târgu Jiu a venit cu un taxi, masina platita de unul dintre baietii ei. Avea boli foarte multe în organism, printre care un diabet foarte ridicat, o infectie foarte mare la picior, o cangrena deschisa care, în timp, în loc sa se cicatrizeze, s-a facut si mai mare din cauza diabetului, si avea dureri foarte mari care nu o lasau sa doarma noaptea. A spus ca de luni de zile nu mai dormise. Era disperata. A mers pe la toate manastirile din zona Târgu Jiului, a fost la slujbele Sfântului Maslu foarte des, atât la manastire cât si acasa, era spovedita si împartasita. Si tot asa, ca în cazul celalalt, un parinte din Sfântul Munte i-a spus ca la Aiud sunt sfinti care fac minuni foarte mari si sa mearga acolo neaparat, pentru ca va primi ajutor de la Dumnezeu. A venit la Aiud plângând cu disperare de durerile si de necazurile ei. I-am dat un litru de untdelemn din candela Maicii Domnului de la sfinti si i-am spus sa se dea în semnul Sfintei Cruci, pe rana, de 40 de ori. Asta a si facut si, la mai putin de o saptamâna, m-a sunat si mi-a spus cu lacrimi în ochi ca i-au încetat durerile. Nu o mai durea deloc, asta în conditiile în care lua medicamente de la cele naturiste si pâna la celelalte, fara niciun rezultat. Si, în mai putin de doua saptamâni, mi-a spus ca a început sa i se cicatrizeze rana.
Un parinte din Satu Mare a primit binecuvântare de la Preasfintitul Justinian de a aduce sfinte moaste de la Aiud la biserica si sa le pastreze în sfântul altar. Si mi-a spus ca, pâna sa aduca sfintele moaste, în parohie erau totdeauna neîntelegeri si tensiuni între credinciosi. Dar, de când au venit sfintele moaste, s-a asternut pace si liniste peste tot. Un alt lucru extraordinar pe care l-a spus parintele a fost ca au început sa vina oameni care pâna atunci nu cercetasera deloc biserica. Pur si simplu se vedea ca erau parca chemati si adusi în biserica de o forta nevazuta, de harul lui Dumnezeu, si voiau sa caute ceva în biserica respectiva. Si parintele, vazându-i asa porniti, le-a spus despre sfintii de la Aiud - la care s-au închinat cu multa evlavie si cu lacrimi în ochi. Si, mai mult, parintele, având si ceva constructii de facut, a început sa primeasca donatii datorita acestui har pe care îl au sfintii si datorita linistii pe care o primesc oamenii atunci când se închina la aceste sfinte moaste.
O fiica duhovniceasca din Aiud, având mari probleme cu sarcina din cauza unei infectii urinare de care nu a scapat cu niciun medicament, s-a închinat la sfintele moaste, a luat din untdelemnul sfintilor si, înainte de nastere cu vreo patru luni de zile, dupa ce a repetat analizele, medicii i-au spus ca nu mai are deloc acea infectie urinara.
Un calugar român din obstea manastirii Sfântul Sava, din Ierusalim, mi-a relatat o întâmplare minunata. Într-una din zile, staretul se ducea, dupa obicei, sa se închine la sfintele moaste din osuarul manastirii, care cuprinde particele dintr-o multime de sfinti mari, printre care si sfinte moaste de la Aiud, pe care parintele staret le tinea cu multa evlavie. Si, în ziua aceea, când a intrat, o mireasma puternica l-a învaluit deodata. Si a cautat la toate moastele sa vada de unde vine mireasma si, spre surprinderea si bucuria lui, a vazut ca mireasma venea de la sfintii de la Aiud. A chemat toata obstea sa se închine si mare i-a fost mirarea când a aflat ca românii nu si-au canonizat martirii si zac aruncati în gropile Aiudului.
De aceea îi îndemn pe toti credinciosii sa se închine si sa îi cinsteasca pe acesti mari martiri ai nostri, pentru ca, asa cum spune parintele Justin, numai rugaciunile lor ne mai pot scapa neamul din caderea generala de azi.
Revista Atitudini, nr. 3/2008
O batrânica din judetul Cluj, fiind bolnava de cancer, gradul IV metastaza, a fost data de duhovnicul ei cu untdelemn din candela Maicii Domnului de la osuar, spunându-i ca dupa câteva zile sa mearga la medic si sa-si repete analizele. Medicii au ramas uimiti pentru ca nu au mai gasit nicio urma de cancer.
Un baietel din Slatina, de 12 ani, s-a îmbolnavit de o boala foarte rara de piele. Avea bubite pe tot corpul din crestet si pâna în talpi, care supurau puroi si sânge si care mai si produceau o mâncarime foarte mare. Mama copilului s-a dus disperata la duhovnicul ei, spunându-i ca nu stie ce sa mai faca cu baiatul ei, pentru ca cei mai buni doctori de piele din Bucuresti nu reusisera sa-i gaseasca diagnosticul si chiar în ziua respectiva trebuia sa mearga din nou la Bucuresti. Parintele i-a spus: „Soro, chiar acum am primit untdelemn din candela Sfintilor de la Aiud si, daca avem credinta, Dumnezeu va face minuni.” L-a dat pe copilas si, în drum de la Slatina spre Bucuresti, în tren, i s-au uscat bubitele, au cazut jos si a ajuns complet vindecat la medici.
Doua femei din Aiud, venind la manastire, mi-au spus ca acuza dureri foarte mari la încheieturile genunchilor si a gleznei. Le-am dat untdelemn din candela Maicii Domnului si a sfintilor, sfatuindu-le sa se dea la locul durerii. Dupa o saptamâna au venit si mi-au spus ca, dupa ce s-au dat cu untdelemn, li s-au luat durerile cu mâna. M-am cutremurat!
(…)
Uneori vin oameni bolnavi care nu au o credinta asa de mare si se dau cu untdelemnul sfintilor cu multa îndoiala si, chiar si asa, sfintii fac minuni. Asa dar mare au primit acesti patimitori ai lui Hristos! De exemplu un tânar avea o boala grava de piele, pentru care medicii nu i-au gasit leac. Mama lui era credincioasa însa, si a luat de aici niste ulei sa-i unga trupul. Când a ajuns acasa, i-a uns o parte din trup, pentru ca tânarul nu avea încredere si o, minune, dimineata, locul care fusese uns cu ulei, era dimineata fara pata, sanatos.
Odata a venit un parinte de la Timisoara si mi-a spus ca mama lui a avut un atac cerebral si era într-o stare foarte grava de coma. Au dat-o cu untdelemn si si-a revenit complet.
O femeie din Aiud avea dureri foarte mari la glezne. Cum s-a dat cu ulei i s-a luat durerea ca cu mâna. Si nu s-a dat cu o credinta cum o au de pilda unii bolnavi de cancer fata de Sfântul Ierarh Nectarie de Eghina sau Sfântul Ioan Rusul. În schimb, aici, chiar daca vin cu o credinta foarte mica, se dau cu untdelemn si se tamaduiesc.
Iarasi, un domn din Aiud lucreaza la penitenciar si are foarte mari probleme cu spatele si era caz de operatie. Dupa ce s-a dat cu ulei de la Maica Domnului, nu mai avea nicio durere si nu a mai fost nevoie de nicio operatie.
Nu mai spun de cazuri de demonizare. Au venit aici niste fete demonizate si numai ce se apropiau de osuar, începeau sa zbiere si sa cada pe jos, de ziceai ca-i în gura de sarpe. Au fost doua demonizate de la Satu Mare si dupa ce au venit aici la rugaciune, li s-a mai ameliorat starea o buna perioada de timp, dar am auzit ca acum iar se simt rau.
Revista Familia ortodoxa nr. 43/2012
Am sa va relatez o minune povestita de o doamna din Suceava. Anul trecut s-a întâlnit într-un spital cu o mama care plângea si, intrând în vorba cu dânsa, a aflat ca fiul ei a avut un accident de masina; era în coma si medicii nu-i mai dadeau nici o sansa de supravietuire. Si aceasta mama avea în mâna Acatistul Sfântului Nectarie. Atunci doamna din Suceava, care are o evlavie deosebita la Sfintii Marturisitori, i-a spus mamei:
„Dar la Sfintii Mucenici din închisorile comuniste v-ati rugat? Pentru ca sunt foarte mari facatori de minuni...”
Si ea a spus: „Dar nu stiu nimic despre ei. M-as ruga, dar nu am dupa ce!”. Atunci doamna din Suceava i-a dat Acatistul Sfintilor Marturisitori. Mama aceea a luat Acatistul, l-a citit, iar a doua zi dimineata copilul s-a trezit din coma. Medicii au fost socati, nu puteau întelege ce s-a întâmplat! Însa copilul a vorbit cu mama si i-a spus asa: „Aseara a venit la mine un arhiereu batrân, cu chip foarte blând, zâmbind la mine. M-am uitat la el si avea în mâini o cutiuta. S-a apropiat de mine, mi-a deschis-o si, când m-am uitat, am vazut niste oscioare asezate în ea. Mi-a spus: «Închina-te la aceste Sfinte Moaste, pentru ca sunt ale Sfintilor Mucenici din închisorile comuniste, ei te vor vindeca!» Eu mi-am facut Sfânta Cruce si le-am sarutat, iar dupa aceea m-am trezit”. Copilul l-a recunoscut foarte usor, pentru ca avea în camera lui icoana acestui mare Arhiereu si Sfânt, Sfântul Nectarie din Eghina.
Este o minune cutremuratoare, în sensul ca un Sfânt canonizat da prioritate si arata cât de iubiti sunt acesti Sfinti Mucenici în fata Tronului lui Dumnezeu. Aceasta întareste credinta celor care îsi îndreapta privirea catre jertfa lor si, mai ales, a celor care se roaga Sfintilor, pentru ca sunt, într-adevar, mari mijlocitori în fata Tronului Sfintei Treimi.
O alta minune a fost povestita de o familie din Galati, stabilita acum în Otopeni. Aici aveau niste vecini nu foarte credinciosi, care nu prea mergeau la biserica. Intr-o zi, vine vecina la ei si le spune: „Nu stiu ce sa fac cu sotul meu, are o criza de rinichi, are dureri foarte mari...”. De trei zile, durerile erau din ce în ce mai mari si omul nici nu voia sa mearga la medic. Atunci doamna aceasta i-a spus: „Am niste ulei de la Sfintii de la Aiud, ia-l si miruieste-l în semnul Sfintei Cruci”. Sotia l-a luat, s-a dus acasa, l-a miruit pe sotul ei si nici nu a apucat sa termine Sfânta Cruce de facut, ca i s-au luat durerile cu mâna! Asta a fost o bucurie sufleteasca foarte mare pentru cei doi, care din clipa aceea s-au apropiat foarte mult de Biserica si, mai ales, de Sfintii Mucenici din închisorile comuniste.
|
|